psycho blog.

Acum recent …

…dupa aia m-am suit frumusel in tren si directia : Bucuresti. Urma un drum de 5 ore si jumatate in care urma sa ma uit pe geam si sa vad cum trece timpul asa aiurea. Oricum drumul a fost infernal de aiurea din cauza aglomeratiei cu toate ca era InterCity din ala nou. In fine , dupa ce parcurg drumu ala cu nenorocitul ala de tren ajung in final in Bucuresti. Obosit si enervat de la atata caldura si aglomeratie incep prin a porni incetisor spre a intalnii persoanele cu care trebuie sa ma intalnesc. Mai fac ceva pasi si ii observ. Erau asa de draguti si de simpatici. Am facut cunostinta. Ne-am imprietenit rapid , pentru a doua oara. Pe el nu`l stiam, si nu aveam sa stiu ca o sa fie cel mai tare tip ever. Pe ea o stiam ca mai vorbisem  cu ea. Avea acelasi gas subtiat, de care eu radeam si faceam misto uneori , in sensul bun al cuvantului. Am mai discutat ce am mai discutat si trebuia sa ne intalnim cu ea. EA , cea ce avea sa-mi coloreze zilele ce veneau. Ehe , multe peripetii pana sa stabilim cu ce sa mergem la Constanta si tot asa. Hotarasem sa mergem cu autocarul pentru ca , calculele noastre in privinta trenului au esuat considerabil si-n felul asta a trebuit sa facem cumva sa pregatim plecarea asta ca fiind o surpriza pentru EA, chiar daca nu-i placea autocarul. Ne-am aprovizionat rapid de la marmacie cu pastile pentru greataaaaa {naturale da?:)) }. Sa nu uit. EA era in trenul ce avea sa vina cu intarziere de 15 minute. Eh , acele 15 minute aveau sa ne schimbe toata ruta si din aceasta cauza a trebuit sa schimbam planurile. In fine. O voce de tanti se auzea in gara cum ca trenul in care era EA avea sa apara in cateva minute. Ne-am dus fuga fuga pe peron s-o asteptam. Am asezat bagajele pe undeva pe acolo si deja incepeam sa ma scurtcircuitez. NU aveam stare , nu stateam locului. Inima imi batea enorm de tare. Aveam emotii, nu stiam ce urma. Si ma uitam si trenul se apropia din ce in ce mai mult . Peste cateva secunde se oprise si eu o cautam cu ochii in multime. N-o puteam observa ca erau prea multi oameni.Aveam impresia ca era inalta , dupa cum se putea observa in poze. Inima mea era undeva prin jur , cred c-o cauta pe EA. Siiiii…intr-un final o vad …nu-mi venea sa cred ca se intampla. Era micutaaaaa cat un pitic , asa cum spusese. Avea o geanta de mana , marisoara , si un rucsac pe care abia-l ducea. Pantalonii erau largi si papuceii micuti. Am savurat-o rapid din priviri si am pornit spre ea cu mersul meu topait . Ma observase si o vazusem si eu . Am luat`o rapid in bratele mele si am pupat-o instantaneu dupa ce i-am vazut ochii. Heh! Nu minteau! Erau aia pe care-i stiam din poze. Aveai ochii mari , sprancenele subtiri si niste buze de invidiat. Le-am gustat rapid. Ma pierdusem si odata cu mine si ea. Ne sorbeam din priviri parca mai aveam putin si ne topeam pe acolo. Am luat-o de manuta si ne-am intalnit cu cei 2 prieteni . Ne-am salutat , prezentat, ihaaaa , am luat-o razna. Ne-am mai invartit pe acolo si am plecat spre autocar. Acolo , am gasit rapid un autocar si pe aici ti-e drumul. Timp de 4 ore si ceva cat a durat calatoria , o sorbeam din priviri , o priveam insistent asa cum stiu , si faceam schimb de ADN si ascultam  The Pogues - Love You ‘Till the End. Ne pierdeam unul in celalalt. Eram curios si EA la fel. Eram de cateva ore impreuna si simteam ca ne stim de o viata. Ne comportam ca si cum nu ar fi existat nici o bariera sau o limita impusa de catre cineva anume. Eram noi , asa simpli, urati si “frumosi” , asa cum , cred ca ne asteptam sa fim. Am ras , am incercat sa dormim , am vorbit am pierdut 4 ore pe un nenorocit de autocaaaaaaaaaaaaaaar! :)) Dupa asta , ajunsi in Costanta , ne-am interesat rapid de un maxi catre Costinesti . Zis si facut si deja eram pe drum. Avea sa facem 45 de minute pana acolo timp in care am luat-o razna prin microbuz si faceam halca. Pur si simplu era minunat. 4 suflete mergeau sa visese si sa iubeasca. Ajunsi in Costinesti, vremea nu era cam buna de nimic, ne-am cazat super scurt si ne-am aranjat pe acolo si apoi ..incepusem cateva zile mai asemenea unui vis al unui copil mic pe care-l vrea implinit cand ajunge mare. Ne studiam din cap pana in picioare. Ne comportam fara nici un fel de limita , dupa cum am mai zis si eram NOI. Am petrecut zilele astea asemenea unor bucati de rai . Si obositi de atata chin , si dupa ce soarele apusese grabit, cred, ne-am pierdut in intunericul din camera frumos amenajata. Sunt momente si simtiri ce pur si simplu nu se pot explica in cuvinte , de aia o sa evit sa reamintesc vreo unu. Am facut poze, am glumit , ne-a fost frig. Am mancat pe masuta afara in frig. Ne-AM INDOPAT CU MIERE DE ALBINE DAAAAAAAAAA? Am fost minunati. Am fost suparati. Am fost NOI doi ceea ce e superb si ca intr-un final sa ajungem INDRAGOSTITI. Am facut si plaja, mai putina ce-i drept dar am facut nu a fost problema. Au fost si zile cu ploaie si zile frumoase. La plecare a urmat acelasi drum de 45 de minute in care mi s-a facut rau . In fine , am ajuns cu bine si celelalte 2 suflete aveau sa mearga cu autocarul. A ramas sa ne intalnim cand o sa avem ocazia, si ASA O SA FIE!!! O sa mergem la Cluj si o sa ne simtim super. Noi doi , luasem trenul care avea sa ne intoarca la casele noastre. Zambeam , dar undeva inauntru erau niste nori mai negrii asa din cauza plecarii asteia. Drumul inapoi cu trenul avea sa dureze 5 ore jumatate din cauza lucrarilor vietii. Ce dracu doar suntem in Romania. Asa si ..pe tren , era un tip care pe semne ca avea chef de mers in calatorii si de cunoscut lume. EU aveam sa ma intorc acasa dupa aceasta calatorie spre bucuresti , dar la un moment dat tipul suna pe cineva {era complt strain, nu aveam idee cine era, doar ca vorbea la telefon mai tare si se auzea} si ii spusese daca putea sa stea la acel cineva vreo 3 zile, drept pentru care mie mi-a tunat in cap sa “sun” si eu pe “cineva” s-o rog sa steau si eu 3 zile cu ea. SI ca sa vezi , minune simpla , a zis DA si uite asa ajunsi in Bucuresti dupa 5 ore jumate de mers cu ninoroshitu ala de tren , ne-am luat bilete si am plecat cu altul , dar nu acasa la mine ci ..in alta parte a tarii. Eram cumva in cealalta parte a tarii fata de unde stau eu. Au urmat si acolo zile superbe , pline de plimbat cu masina, pline de soferi nervosi {stim noi} si alte chestii. Am cunoscut familii, prieteni si oameni minunati. Unii oameni chiar sunt minunati asa cum sunt ei. Dupa asta EA trebuia sa se intoarca , nu acasa la ea , ca acolo eram , ci in alta parte. Chiar ii si zisese, ca avea sa se rupa o bucata din mine cand o sa se intample asta si asa a fost .Dupa un drum de acolo pana la Bucuresti , si o plecare putin cam aiurea si plina de stari de nervozitate , EA plecase cu un simplu avion dupa care si acum mor de dor. Mi-e dor si doare al dracu de tare!! Eh , si eu avea sa ma intorc acasa cu un tren iar aceasta calatorie avea sa ma tina doar 5-6 ore. NU realizam ce se intampla , nu stiam ce e cu mine. Inima batea incet, gandul imi era la avion si la momente. Aveam flashback-uri care imi consumau vederea si lumina de afara. Stateam cu ochii spre geam si ma gtandeam . Imi era dor si nu stiam ce sa fac. Ajuns acasa nu am mai rezistat sub nici unei presiuni montone si totul s-a innecat intr-o “ploaie”.Am trait cele mai frumoase momente din viata mea si as da orice sa le traiesc din nou , si o sa le traiesc , pentru ca VREAU , pentru ca POT , pentru eu sunt simplu si urat si pentru ca IUBESC.Cat ? 21 de ani asteptarea acestor momente ? DA! A meritat fiecare secunda !! Nu era ceva planuit ci pur si simplu , ma iubeste cineva acolo sus , CRED!

Si de atunci {n.r avion} si pana acum mor de dor si iubesc! DA!!! Din nou se intampla si e frumos si n-o sa las sa se intample nimic rau si o sa fiu eu , acelasi stii TU care.

..si DA ! Si eu te iubesc !!